Home » Angajamentul public

Angajamentul public

Brain3Acest site îşi propune să ajute pe oricine întâmpina dificultăţi în dorinţa de a scăpa de o dependenţă, de a-şi controla greutatea corporală, de a-şi duce la bun sfârşit orice alt obiectiv, folosind puterea angajamentului public, bazându-se pe ultimele descoperiri ale psihologiei sociale şi ale economiei comportamentale.

Toţi avem obiective iar unele dintre ele par greu de atins. Prin angajamentul pe care ţi-l iei îţi oferim ocazia de a-ţi dovedi ţie şi celor din jurul tău importanţa atingerii obiectivelor propuse.

Necesitatea angajamentului public derivă din două principii bine cunoscute ale economiei comportamentale:

1 – oamenii nu fac întotdeauna ceea ce pretind că vor să facă (procrastinare) şi

2 – mizele îi ajută pe oameni să facă ceea ce şi-au propus (aversiunea faţă de pierdere).

Studiile de economie comportamentală au dovedit că persoanele care stabilesc mize – mize concrete, bani sau doar reputaţia – au şanse mult mai mari să-şi atingă obiectivele personale.

Angajamentul public adaugă un motivator psihologic foarte puternic – presiunea socială. Şi nu este vorba de o presiune externă pe care ar face-o alte persoane asupra ta ci este presiunea pe care psihicul tău o percepe doar datorită faptului că diverse persoane, poate unele semnificative pentru tine, îţi urmăresc angajamentul.

Vino la angajamente.ro pentru a-ţi atinge toate obiectivele  pe care ţi le propui şi pentru a ajuta alte persoane să-şi îndeplinească obiectivele!

Pentru cei mai sceptici sau pentru cei care doresc să studieze mai amănunţit acest subiect vom oferi la final exemple concrete de studii care susţin aceste afirmaţii. După cum veţi observa este vorba de studii ştiinţifice, din publicaţii de renume, ceea ce înseamnă că, pentru a avea acces la toate detaliile studiului, va trebui uneori să va faceţi cont la publicaţia respectivă sau chiar să plătiţi.

O analiză originală a eficienţei site-ului a fost făcută de Lector Univ.Psih.Dr. Sas Seramis. Din ea se pot desprinde învăţăminte utile dacă doriţi ca angajamentul luat fie cu adevărat folositor!

Având în vedere cele povestite până acum, vă oferim în continuare idei de activităţi sau obiective pentru care, cu siguranţă aţi fi ajutaţi de angajamentele publice:

Diverse dependenţe de care doriţi să scăpaţi:

–               dependenţă faţă de alcool;

–               dependenţă de tutun;

–               dependenţă de cafea;

–               dependenţă de shopping;

–               dependenţă de diverse substanţe;

–               dependenţă de jocuri, în special jocuri de noroc;

–               dependenţă de televizor.

Probleme legate de alimentaţie şi controlul greutăţii:

–               slăbire;

–               menţinerea greutăţii;

–               îngrăşare;

–               alimente sănătoase;

–               imagine corporală;

–               anorexie;

–               bulimie;

–               hiperfagie.

Activităţi benefice care contribuie la menţinerea şi sporirea nivelului de sănătate fizică şi mentală:

–               citit;

–               alergat;

–               exerciţii fizice;

–               economisire;

–               scris;

–               studiu;

–               căutare loc de muncă;

–               muzică;

–               dezvoltare personală.

Reamintim că acestea sunt doar sugestii. Pentru orice activitate la care simţiţi că aveţi nevoie de un impuls suplimentar sau pentru orice obiectiv propus vă aşteptăm să postaţi un angajament!

Studii ştiinţifice:

Titlu: Public commitment as a motivator for weight loss Link

Autori:

Dr. Prashanth U. Nyer, profesor asociat la Universitatea Chapman, California.

Dr. Stephanie Dellande, profesor asistent la Universitatea New Orleans.

Publicat în: Psychology & Marketing, Vol. 27(1): 1-12 (January 2010)

Rezumat:

            Acest studiu a investigat influenţa angajamentului public asupra motivaţiei şi comportamentului în încercarea de a slăbi. Conform ipotezei, angajamentul public s-a dovedit a fi un motivator semnificativ şi a determinat comportament compliant pe termen lung. Subiecţii care au făcut un angajament public pe termen lung de a slabi au obţinut rezultate mult mai bune decât subiecţii care au făcut angajamente pe termen scurt şi comparativ cu cei care nu au făcut nici un angajament.

Subiecţii acestui studiu au fost 211 persoane de sex feminin cu vârste între 20 şi 45 ani angajate într-un program de scădere în greutate la un centru din sudul Indiei. Ei au fost selectaţi dintre noii clienţi înscrişi la un program de 16 săptămâni destinat celor care doresc să piardă din excesul de greutate o cantitate relativ modestă (între 6 şi 9 kg), să-şi menţină greutatea şi să urmeze un stil de viaţă mai sănătos .

Subiecţii din grupul cu angajament pe termen lung şi-au scris obiectivele pe formulare care au fost afişate public în centrul de fitness respectiv pentru intreaga durată a programului – 16 săptămâni. Formularele celor din grupul cu angajamente pe termen scurt au fost afişate doar în primele trei săptămâni iar subiecţii din grupul fără angajament public nu au completat nici un formular

După 16 săptămâni subiecţii din primul grup şi-au depăşit obiectivele propuse (în medie 102%), cei din al doilea grup şi-au atins obiectivele în proporţie de 96% iar grupul fără angajament public şi-a atins obiectivele doar în proporţie de 88%.

Rezultatele semnificative raportate în acest studiu sunt în mod special de încredere dacă se ţine cont de relativ slabă consistenţă a angajamentului public – au fost afişate doar numele şi numărul de kg propuse pentru slăbire. Aceasta sugerează că furnizorii de astfel de servicii pot facilita complianţa la program fără a solicita angajamente publice foarte complexe ( cum ar fi să ceară clienţilor să posteze fotografiile lor sau grafice ale procesului de slăbire). Totuşi, efectele identificate în acest studiu au fost mult mai puternice dacă fotografiile subiecţilor erau afişate lângă nume şi numărul de kilograme pe care şi l-au propus să slăbească.

Titlu: A study of normative and informational social influences upon individual judgment Link

Autori:

Dr. Deutsch Morton, psihanalist şi profesor la Columbia University

Dr. Gerard Harold B, profesor la UCLA (University of California, Los Angeles)

Publicat în: The Journal of Abnormal and Social Psychology, Vol 51(3), Nov 1955, 629-636.

Rezumat:

            Robert B. Cialdini, profesor emerit de psihologie şi marketing la Arizona State University, povesteşte într-o celebră carte, „Psihologia manipulării”, despre acest experiment celebru al psihologiei sociale:

            Psihologii Morton Deutsch şi Harold Gerard, două figuri proeminente ale psihologiei sociale, dezvăluie printr-un cunoscut experiment modul în care angajamentele publice duc la acţiuni în consecinţă consecvente. Procedura de bază a fost aceea de a le cere mai întâi subiecţilor, studenţi, să estimeze mental lungimea unor linii. Apoi, o parte dintre ei s-au angajat public cu privire la estimările lor, notându-le în scris sub semnătură şi predându-le apoi experimentatorului. O altă parte, de asemenea s-au angajat în privinţa estimărilor, însă în mod privat, notându-le pe o tăbliţă şi apoi ştergându-le imediat mai înainte ca cineva să le fi văzut. Cel de al treilea Iot de subiecţi nu s-a angajat în nici un fel, păstrându-şi estimările în minte.

            Astfel, Deutsch şi Gerard au determinat în mod diferenţiat subiecţii să-şi angajeze estimările proprii în mod public, privat şi deloc. Ceea ce doreau cei doi să afle era care dintre categorii va avea tendinţa de a-şi menţine estimările şi după ce primeau informaţia că acestea erau greşite, în consecinţă, tuturor li s-au furnizat dovezi care arătau că estimările lor erau eronate, dându-li-se apoi ocazia de a le corecta.

           Rezultatele au fost clare. Acei subiecţi care nu notaseră nimic s-au dovedit cel mai puţin fideli primelor lor estimări. Când au luat cunoştinţă de eroare, cei care scriseseră dar nu arătaseră nimănui s-au dovedit a fi cei mai afectaţi în sensul modificării a ceea ce consideraseră a fi „corect”. In comparaţie cu cei care nu se angajaseră în nici un fel, aceştia au fost mult mai puţin dispuşi să accepte modificarea. Cu toate că angajamentul lor fusese anonim, simplul act al notării private a estimărilor fusese îndeajuns pentru ca ei să se opună influenţei noilor date, contradictorii. însă cei mai încăpăţânaţi subiecţi s-au dovedit cei care îşi angajaseră estimările în mod public, Deutsch şi Gerard constatând la aceştia un refuz categoric de a-şi modifica poziţia. Angajamentul public pur şi simplu i-a făcut să devină cei mai încăpăţânaţi dintre toţi subiecţii.

Cialdini ne da şi un exemplu de folosire în practică a angajamentului public:

            Descoperirea psihologilor Deutsch şi Gerard în ceea ce priveşte faptul că suntem mai fideli deciziilor noastre dacă ne angajăm public faţă de ele poate fi de mare folos. Să avem în vedere doar acele organizaţii care se ocupă cu ajutorul acordat celor care doresc să scape de anumite obiceiuri. De exemplu, multe clinici specializate în slăbit cunosc faptul că simpla hotărâre privată a cuiva de a slăbi este mult prea slabă pentru a rezista tentaţiilor aflate la tot pasul pe rafturile magazinelor, la bucătărie sau în reclamele de televiziune. De aceea, consideră că această decizie trebuie consolidată cu stâlpii de susţinere ai angajamentului public. Astfel, aceste clinici cer pacienţilor lor să-şi declare în scris intenţia imediată de a slăbi şi să o arate cât mai multor prieteni, membrii ai familiei şi vecini cu putinţă. Reprezentanţii acestor clinici afirmă că, adesea, această tehnică simplă se dovedeşte eficientă acolo unde orice altceva a dat greş.

Titlu: Effect of public commitment upon opinions Link

Autori:

Jerald M Jellison, profesor de psihologie la University of Southern California (USC)

Judson Mills, profesor de psihologie la University of Maryland

Publicat în: Journal of Experimental Social Psychology, Volume 5, Issue 3, June 1969, Pages 340–346

Rezumat:

O descoperire fundamentală a psihologiei sociale este că angajamentul public faţă de o idee face ca oamenii să devină mult mai rezistenţi la schimbarea poziţiei iniţiale în urma unor argumente ulterioare, uneori destul de puternice.

           În două experimente separate studenţii unui colegiu au fost convinşi să facă înregistrări care ar urmă să fie făcute publice, în legătură cu poziţia lor asupra unor anumite aspecte. Au existat şi alte aspecte pentru care nu li s-a solicitat să facă asemenea înregistrări.

Opiniile subiecţilor asupra tuturor acestor aspecte au fost măsurate înainte că înregistrările să fie efectiv efectuate cât şi după efectuarea înregistrărilor.

Ambele experimente au dovedit că opiniile subiecţilor legate de aspectele pentru care se angajaseră să le facă publice erau mult mai ferme decât celelate opinii.

Angajamentul public conduce la „îngheţarea” distribuţiei iniţiale a opiniilor. În urma acestor descoperiri, teoreticienii medierii şi negocierilor au ajuns la concluzia că o focalizare iniţială asupra poziţiilor părţilor subminează rezolvarea creativă aproblemelor şi identificarea unor baze comune de purtare a negocierilor.

Titlu: The Impact of Self-Presentations on Self-Appraisals and Behavior: The Power of Public Commitment Link

Autori:

Barry R. Schienker, David W. Dlugolecki, profesori la University of Florida

Kevin Doher, profesor la Harvard University.

Publicat în: Personality and Social Psychology Bulletin, February 1994 vol. 20 no. 1 20-33

Rezumat:

La acest studiu au participat un număr de 100 de studenţi la psihologie, 50 de sex feminin şi 50 de sex masculin. O parte dintre ei au fost convinşi să se prezinte unui examinator ca fiind extrem de sociabili. Ceilalţi nu s-au prezentat în faţă examinatorului. Unterior ambelor grupe de subiecţi li s-a solicitat să evalueze experienţele lor legate de sociabilitate, a fost stabilit gradul de sociabilitate cu ajutorul unor chestionare specifice şi au fost evaluaţi de către experimentatori pe baza interactiunilor acestora cu persoane complice aflate în sala de aşteptare.

Auto prezentarea strategică poate avea un impact extrem de puternic asupra identităţii unei persoane. Subiecţii care s-au autodescris examinatorului că fiind sociabili în comparaţie cu cei care nu s-au prezentat astfel, au obţinut scoruri semnificativ mai mari la o autoevaluare ulterioară a sociabilităţii.

Mai mult, comportamentul acestora s-a dovedit a fi mai sociabil, adică au comunicat primii, au vorbit mai frecvent şi mai mult în diferite situaţii, au fost evaluaţi de ceilalţi că fiind mai sociabili şi au povestit experienţe personale care indicau un grad mare de sociabilitate.

Auto-prezentarea strategică produce astfel modificări de autoperceptie şi comportamentale care influenţează identitatea peroanei în situaţii noi şi în faţa unor audienţe noi.

Două alte experimente ulterioare au explorat procesele responsabile de aceste efecte şi au descoperit că autodescrierea nu a fost suficientă pentru a produce aceste schimbări. Angajamentul public al autoprezentării s-a dovedit a fi un element crucial în autoevaluare şi în schimbările de comportament.

Pentru cei care doresc să aprofundeze acest subiect le uşurăm căutarea cu alte exemple de studii:

An empirical examination of the antecedents of commitment to difficult goals. Hollenbeck, John R.; Williams, Charles R.; Klein, Howard J.,   Journal of Applied Psychology, Vol 74(1), Feb 1989, 18-23

Commitment and Behavior Change: A Meta – analysis and Critical Review of Commitment Making Strategies in Environmental Research, A. M . Lokhorst, C. Werner , H. Staats, E. van Dijk, Environment and Behavior June 9,2011

The effect of public commitment on resistance to persuasion: The in fluence of attitude certainty, issue importance, susceptibility to normative in fluence, preference for consistency and source proximity, Mahesh Gopinath, Prashanth U. Nyer, International Journal of Research in Marketing, Volume 26 (2009) 60–68.

Increasing Community Recycling with Persuasive Communication and Public Commitment, Shawn M. Burn* and Stuart Oskamp, Journal of Applied Social Psychology, Volume 16, Issue 1, pages 29–41, February 1986.

Motivation through conscious goal setting, Edwin A. Locke, University of Maryland, USA, Applied and Preventive Psychology, Volume 5, Issue 2, Spring 1996, Pages 117–124.

The process of smoking cessation: An analysis of precontemplation, contemplation, and preparation stages of change, DiClemente, Carlo C.; Prochaska, James O.; Fairhurst, Scott K.; Velicer, Wayne F.; Velasquez, Mary M.; Rossi, Joseph S., Journal of Consulting and Clinical Psychology, Vol 59(2), Apr 1991, 295-304

Self-efficacy and the stages of self-change of smoking, Carlo C. DiClemente, James O. Prochaska, Michael Gibertini, Cognitive Therapy and Research April 1985, Volume 9, Issue 2, pp 181-200

Stress, social support and health-related behavior: A study of smoking, alcohol consumption and physical exercise, Andrew Steptoe, Jane Wardle, Tessa M. Pollard, Lynn Canaan, G.Jill Davies, Journal of Psychosomatic Research Volume 41, Issue 2, August 1996, Pages 171–180

Evidence That Implementation Intentions Reduce Dietary Fat Intake: A Randomized Trial, Armitage, Christopher J., Health Psychology, Vol 23(3), May 2004, 319-323.

Implementation Intentions and Goal Achievement: A Meta-analysis of Effects and Processes, Peter M. Gollwitzer, Paschal Sheeran, Advances in Experimental Social Psychology Volume 38, 2006, Pages 69–119

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •